Cum vrea AEP să schimbe legea partidelor politice: Ce presupune noul proiect

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) propune modificarea regulilor privind înființarea partidelor politice. Președintele instituției, Adrian Țuțuianu, a anunțat vineri, 21 august, că proiectul noii legi a partidelor politice a fost pus în transparență decizională, în cadrul unui proces mai amplu de reformare a legislației electorale.

AEP va continua consultările în perioada următoare. Foto: Inquam Photos

Potrivit lui Adrian Țuțuianu, actualul sistem electoral a ajuns la „limitele funcționării sale eficiente și sustenabile”, după acumularea succesivă de reglementări și soluții punctuale. AEP susține că este necesară o reformă coerentă și o reconfigurare de ansamblu a cadrului electoral.

Un partid ar urma să aibă minimum 100 de membri

Una dintre principalele modificări propuse vizează condițiile de înființare a partidelor politice. AEP propune ca o formațiune să poată fi înființată cu minimum 100 de membri, cetățeni români care au exercițiul drepturilor electorale. De asemenea, proiectul prevede reprezentarea ambelor sexe.

Țuțuianu a explicat că pragul a fost stabilit ținând cont atât de numărul alegătorilor din România, cât și de situația întâlnită în practică. Conform președintelui AEP, există numeroase formațiuni politice înființate de membri ai aceleiași familii, despre care publicul nu a auzit.

„Ce am constatat în practică e că foarte multe partide politice de care poate nici nu ați auzit sunt înființate de membrii aceleiași familii”, a declarat Adrian Țuțuianu într-o conferință de presă, conform Antena 3 CNN.

AEP vrea digitalizarea procedurilor

Proiectul reformează cadrul juridic privind partidele politice și reglementează întregul parcurs al unei formațiuni, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere.

Sunt prevăzute clarificări privind identitatea partidelor, drepturile membrilor, organizarea internă, patrimoniul, fundațiile politice și organizațiile de campanie. Totodată, AEP propune ca procedurile de înregistrare și registrele aferente să fie transferate în responsabilitatea instituției și digitalizate, cu menținerea controlului judecătoresc.

Autoritatea susține că noul cadru urmărește un echilibru între autonomia partidelor și necesitatea de transparență, integritate și protejare a drepturilor politice.

Proiectul, discutat cu partidele politice

Proiectul a fost deja discutat cu partidele politice parlamentare. AEP va continua consultările în perioada următoare. Pe 26 august, la ora 10:00, este programată o dezbatere publică solicitată de organizații ale societății civile, iar pe 27 august va avea loc o nouă discuție pe marginea propunerilor primite în cadrul consultării publice.

Adrian Țuțuianu estimează că, după finalizarea acestor etape, la 1 septembrie AEP va putea pune proiectul la dispoziția Guvernului sau a grupurilor parlamentare care doresc să îl preia ca inițiativă legislativă.

În paralel, AEP lucrează la alte proiecte legislative. Legea privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale este aproape finalizată și ar urma să fie pusă în transparență decizională în jurul jumătății lunii septembrie. Proiectul legii privind organizarea și funcționarea AEP ar urma să fie pus în transparență la începutul lunii septembrie, în timp ce Codul electoral se află încă în etapa de documentare.

Proiectul legii partidelor politice poate fi consultat pe site-ul AEP, în secțiunea dedicată legislației electorale și transparenței decizionale. Observațiile și propunerile pot fi transmise până la 20 septembrie.